Pentru orice comandă efectuată, cumpărătorul va achita costurile de transport la primirea produselor comandate.

Teologia istoriei la sfântul Bonaventura

Editura: Editura Sapientia

Traducător: Dan Siserman

Colecția: Studii teologice

An apariție: 2019

Număr pagini: 239

Dimensiuni: 17 x 24 cm

Tip copertă: necartonata

Recomandată pentru vârsta: Audiență generală

Preocuparea pentru teologia şi filosofia istoriei apare, înainte de toate, în timpurile de criză ale istoriei umane. Astfel, prima mare teologie creştină a istoriei, De civitate Dei contra paganos a sfântului Augustin de Hippona, a emers din criza Imperiului Roman. În acea carte, viaţa acelei epoci şi-a găsit o formă ordonată şi aparent definitivă. De atunci, încercarea de a înţelege istoria într-o manieră teologică nu a mai reprezentat niciodată ceva străin pentru teologia occidentală.

De fapt, deja din perspectiva Noului Testament şi a escatologiei sale, istoria devenise fundamental „critică”. Însă, în Evul Mediu de vârf, mai precis în secolul al XIII-lea, această încercare de scrutare a istoriei a atins un nou punct culminant. Motivele acestui lucru ţin, în primul rând, de noul tip de profetism istoric dezvoltat de abatele Gioacchino da Fiore şi, în al doilea rând, de faptul că acest profetism istoric şi-a câştigat forţa inflamatoare prin confirmarea extraordinară care şi-a găsit concreteţea în persoana şi activitatea sfântului Francisc de Assisi. Aceste două elemente s-au răsfrânt într-o profundă interogare a formei medievale a istoriei, din care s-a putut dezvolta o nouă şi amplă teologie a istoriei.

Acest al doilea nou vârf de referinţă al reflecţiei creştine asupra istoriei îl reprezintă Collationes in Hexaemeron a sfântului Bonaventura de Bagnoregio. Prin urmare, studiul de faţă, care este destinat să fie o prezentare a teologiei istoriei sfântului Bonaventura, va fi preocupat în primul rând de analizarea acestei lucrări. Cu toate acestea, nu trebuie să trecem cu vederea relaţia dintre această lucrare şi întreaga operă bonaventuriană şi nici să ocolim rădăcinile pe care această operă le are în universul spiritual de care aparţinea Bonaventura.

Prin urmare, putem stabili următorul plan pentru studiul de faţă: în primul rând, trebuie să scoatem la lumină afirmaţiile de teologie a istoriei care sunt conţinute în Collationes in Hexaemeron şi să le supunem unei analize precise şi detaliate. Din păcate, aceste afirmaţii nu sunt prezentate de către Bonaventura într-un mod sistematic, ci doar dispersat şi adesea într-o formă enigmatică şi obscură (Capitolul I). Apoi, pe baza acestor afirmaţii particulare, vom încerca să scoatem la suprafaţă ideea centrală a lui Bonaventura despre speranţa istorică (Capitolul II). Această prezentare a doctrinei sfântului Bonaventura ar trebui mai apoi să ne permită să o încadrăm în fluxul tradiţiei, fie şi numai într-un mod sintetic (Capitolul III). În cele din urmă, plecând de la cunoştinţele dobândite în acest studiu, vom încerca să contribuim la problema devenită din nou controversată a formei gândirii bonaventuriene în general (Capitolul IV).

Joseph Ratzinger