Noua ediție a celor mai cunoscute scrieri ale sfîntului Ignațiu de Loyola în limba română se dorește a fi simplă. Simplă ca format de redactare, simplă ca accesibilitate pentru cititor, adică ușor de (răs)citit și ușor de purtat: dacă se poate, în buzunarul de la inima ce se vrea astfel plăsmuită.

O asemenea exigență nu rezultă din strategii de marketing, nici din magii oculte, ci din firescul întîlnirii dintre chibzuință și credință, ratio et revelatio. Într-adevăr, numai o carte simplă poate hrăni o inimă simplă, așa cum cere în dar psalmistul dornic să se apropie de Dumnezeu (Ps. 86). Pelerinul ignațian, asemenea celui rus de peste mări și țări și peste veacuri, știa deja acest lucru: rămas literalmente fără grai în fața Cuvîntului Întrupat, va deveni povestitor pentru cei de după el, reflectînd astfel deopotrivă două neputințe, una de a exprima inefabilul și alta de a ține pentru sine ce e menit pentru cît mai mulți. (Marius Taloș SJ)