Cartea de faţă reprezintă continuarea primului volum al lucrării Să citim ISTORIA BISERICII. De aceea, numerotarea capitolelor şi a textelor-document încadrate o continuă pe cea din primul volum. Ea este concepută după aceleaşi principii ca şi volumul precedent, în a cărei introducere cititorul va găsi un ghid de lectură şi de lucru.

Începând cu secolul al XVI-lea, istoria Bisericii capătă unele caracteristici noi. Biserica latină şi Biserica orientală urmează deja, de câteva secole, drumuri diferite. Reforma va diviza Biserica latină în mai multe confesiuni rivale. în acelaşi timp, ca urmare a marilor descoperiri geografice, Evanghelia este propovăduită în lumea întreagă. într-o perioadă în care statele se afirmă şi în care triumfă absolutismul, istoria Bisericii devine adesea, inclusiv în ţările catolice, istoria Bisericilor naţionale. O lucrarea nu prea vastă - aşa cum este cea de faţă - n-ar putea decât cu greu să cuprindă toate aceste aspecte. Atât cât i-a stat în putinţă, autorul s-a străduit să acorde locul cuvenit tuturor confesiunilor creştine şi noilor Biserici de peste mări. A avut de asemenea grijă să nu limiteze această istorie religioasă la cea a Franţei. Autorul vorbeşte totuşi întotdeuna despre un anumit loc; iată de ce punctul de vedere catolic şi aspectele franceze îi sunt, în cazul de faţă, mai familiare. Cititorul francofon va înţelege cu siguranţă acest lucru.

Multitudinea evenimentelor care trebuie prezentate nu ne permite să le abordăm pe toate. Iată de ce au fost operate unele alegeri: au fost trecute cu vederea fapte şi personaje pe care unii le vor considera importante. în funcţie de confesiunea, de naţionalitatea lor şi de locul în care trăiesc, cititorii şi animatorii de grup vor completa aceste date slujindu-se de lucrările citate Ia sfârşitul fiecărui capitol.

În ceea ce priveşte lucrările generale, se va recurge la primul volum, adăugându-se:

• E.-G. LÉONARD, Histoire generale du Protestantisme (Istoria generală a Protestantismului), 3 volume, P.U.F., 1961-1964.
• K. HEUSSI, E. PETER, Precis d'Histoire de l'Eglise (Scurtă Istorie a Bisericii), Delachaux et Niestle, 1967.

La fel de utilă va fi şi consultarea atlaselor despre care nu a fost vorba în primul volum. Atlasele istorice generale includ întotdeauna hărţi care descriu situaţia religioasă din diferite epoci. Atlasele consacrate exclusiv istoriei religioase sunt puţin numeroase, mai ales în limba franceză. Să reţinem totuşi:

• F. VAN DER MEER, C. MOHRMAN, Atlas de l'Antiquite chretienne (Atlas al antichităţii creştine), Sequoia, 1960.
• F. VAN DER MEER, Atlas de la Civilisation occidentale (Atlas al civilizaţiei occidentale), Elsevier, 1951.
• A. FREITAG, Atlas du Monde chretien, l'expansion du christianisme ă travers Ies siecles (Atlasul lumii creştine, expansinea creştinismului de-a lungul secolelor), Elsevier, 1959,

iar în limba germană:

• H. JEDIN, K.S. LATOURETTE, J. MARTIN, Atlas zurKirchen Geschichte (Atlas de istorie a Bisericii), Herder, 1970.

A trebuit să limităm numărul de lucrări citate la sfârşitul capitolelor. Mai multe dintre cărţile indicate propun bibliografii foarte ample. Se pot consulta de asemenea lucrările din care au fost extrase textele-document.

Titlul original: Pour lire L'Histoire DE L'Eglise Tome II-du XV-e au XX-e siecle

Hărți: DA