Jacques Fesch (1930-1957) a fost un tânăr care, la început a dus o viaţă dezorganizată, tristă, scufundată în plăcerile lumeşti. Intrând în închisoare, pasionat de lectură, citeşte câteva cărţi cu o puternică angajare spirituală (printre care şi vieţile sfinţilor). Profund zguduit în necredinţa lui, această lumină pe care o primeşte prin intermediul lecturilor îl face să tindă spre o schimbare radicală a vieţii sale. Condamnat la moarte, urcă pe eşafod, unde urma să fie executat, cu o asemenea demnitate încât cei prezenţă, până şi călăul, au rămas impresionaţi.